Organizația mondială a sănătății (OMS) recomandă alăptarea exclusivă a sugarului în primele 6 luni, laptele matern (sau formula de lapte în unele situații) fiind sursa principală de energie și nutrienți a copilului. Începând cu vârsta de 6 luni, laptele nu mai acoperă necesarul caloric și nutrițional al copilului astfel că este necesară introducerea treptată a alimentelor complementare.
De ce trebuie sa țină cont părintele/îngrijitorul copilului în diversificarea copilului:
- Dezvoltarea motorie: să stea în fund susținut, să ducă jucării/obiecte la gură, să le mute dintr-o mână în alta, să arate curiozitate pentru a încerca alimente noi. Despre momentul oportun pentru începerea diversificării găsiți mai multe informații aici.
- Peste 90% din necesarul recomandat de fier și zinc în cazul copiilor alăptați care au trecut pe alimentația complementară ar trebui furnizat de alimente. Între 7-12 luni aportul de fier în alimentația copilului ar trebui să fie de 11 mg. Metodele prin care copilul își poate atinge necesarul de fier ar fi: focus pe alimentele cu biodisponibilitate ridicată a fierului (carne roșie, ficat, pește), formule de lapte îmbunătățite cu Fe în cazul copiilor care nu mai sunt alăptați, cereale pentru copii îmbunătățite cu Fe sau utilizarea de suplimente (doar cu recomandare medicală).
- Laptele de vacă este o sursă săracă în fier și nu se recomandă a fi folosit ca sursă principală de lapte în cazul copiilor sub 12 luni.
- Alegerea surselor de grăsimi alimentare este importantă începând din primii ani de viață. Astfel având ca model compoziția laptelui matern, grăsimile în primele 6 luni de viață ar trebui să furnizeze 40-60% din necesarul caloric al sugarului, apoi grăsimile ar trebui reduse la 35% din necesarul energetic al copilului până la vârsta de 2 ani și la 25-35% după vârsta de 2 ani. Din totalul grăsimilor aportul grăsimilor saturate ar trebui să fie < 8%, grăsimi trans < 1 %, grăsimile omega 6 între 4-10% iar omega 3 1-2% din necesarul energetic. Acizii grași omega 3 sunt printre cei mai studiați, aceștia fiind esențiali pentru dezvoltarea creierului , a sistemului nervos și a vederii copiilor. Informații despre surse de acizi grași omega 3 în alimentația copilului mic găsiți aici.
- Nu se adaugă sare și zahăr în alimentația complementară a copilului. Aportul ridicat de sare în cazul copiilor poate fi asociat cu hipertensiune alimentară mai târziu în viață iar consumul de zahăr este asociat cu dezvoltarea cariilor dentare. În plus, copiii se pot obișnui repede cu gustul sărat și dulce, acest lucru putând influența negativ preferințele alimentare.
- Mierea nu se adaugă în alimentația copiilor deoarece ar putea fi contaminată cu spori de Clostridium botulinum, fiind un risc pentru dezvoltarea de botulism în cazul copiilor
- Urmați schema de diversificare recomandată de medicul pediatru. Copilului ar fi bine să i se ofere alimente diverse, din toate grupele alimentare iar mesele să cuprindă texturi diferite și o multitudine de culori, adică varietate. Părintele va încuraja copilul în timpul mesei să deprindă abilități noi pentru mestecarea mâncării și pentru autoalimentare.
- Mai multe informații despre prevenirea alergiilor prin intervenții alimentare precoce găsiți aici.
- Ideile din meniul exemplificat sunt pentru inspirație. Folosiți fructe și legume de sezon, carne și pește din surse sigure, de preferat din agricultura ecologică pentru a diminua expunerea la pesticide a copiilor. Țineți cont de preferințele alimentare ale copiilor dar și de abilitățile motorii ale acestuia.
Oana Alecsa
Nutriționist Dietetician
Ziua 1
Masa de dimineata
- Terci din ovăz (sau cereale pentru copii îmbunătățite cu Fe)
- afine tăiate în 4 (depinde de mărimea lor) sau aplatizate,
- mango felii/piure
- unt de dovleac (untul de dovleac se amestecă cu terciul/cerealele pentru copii). Dacă terciul capătă o textură prea lipicioasă se mai adaugă lapte de mamă/formulă sau lapte de vacă. Dacă nu aveți unt din semințe de dovleac, măcinați fin în robot semințe de dovleac sau adăugați alt tip de unt din nuci/semințe sau nucifere bine măcinate.
Masa la pranz
- Chifteluțe din curcan (sau carne de pasăre închisă la culoare, gătită, tăiată mărunt sau piure)
- quinoa fiartă amestecată după fierbere cu puțin ulei de avocado
- felii de cartof dulce și păstârnac gătite la cuptor (se taie cartoful dulce pai, păstârnacul se taie în 4 sau fâșii la fel de subțiri ca și cartofii, se stropesc cu puțin ulei de măsline și se coc 15 -20 min sau până se înmoaie)
Masa de seara
- Crochete din linte (sau mâncărică/piure din linte și legume)
- hrișcă fiartă (+ 1 linguriță de ulei de măsline după ce a fiert, Condimente Adio Sare Sonnentor)
- inflorescențe de broccoli fierte la abur stropite cu ulei de in și suc de lămâie
Ziua 2
Masa de dimineata
- ou fiert sau frittata cu cartof dulce
- căpșuni feliate
- bastonașe de pâine, toast (pâinea se pune într-o tigaie preîncălzită, 1-2 minute, pe ambele părți. Va căpăta o textură care se va ”topi” în gura copiilor, fiind mai ușor de mestecat)
- guacamole
- felii de roșii/castravete tăiate potrivit vârstei
Masa la prânz
- Piure de cartofi sau legume
- mazăre verde fiartă, aplatizată, stropită cu ulei de măsline/ulei de avocado sau chiftele din mazăre,
- ardei roșu copt
- măr dat prin răzătoare sau piure de mere
Masa de seara
- paste cu sos bolognaise,
- conopidă fiartă la abur cu dressing din suc de lămâie și ulei de măsline
- kiwi tăiat felii
Ziua 3
Masa de dimineata
- Clătită (pancakes), tăiate fâșii sau brioșe cu spanac
- brânză de capră fără sare
- banane
- zmeură
- fistic măcinat fin care se presară peste banane pentru o aderență mai bună și pentru un plus de nutrienți
Masa la pranz
- pâine toast
- humus
- felii de castravete,
- mozzarella (fără sare),
- afine aplatizate sau tăiate în 2 sau 4, depinde de mărimea acestora
Masa de seara:
- Chifteluțe/bastonașe din pește
- inflorescențe de broccoli și morcovi fierți la abur cu dressing din ulei de in/măsline
- sos de roșii scăzut, fără adaos de sare
- mămăligă sau orez fiert servit sub formă de bulgărași