Fierul în alimentația copiilor și idei de mese cu aport de fier

Deficitul de fier este cel mai frecvent deficit nutrițional în rândul copiilor din țările în curs de dezvoltare și este o cauză comună a anemiei în țările industrializate. Dovezile arată că deficitul de fier și anemia prin deficit de fier în cazul sugarului și a copilului mic pot avea efecte dăunătoare de lungă durată asupra dezvoltării neurologice, care pot fi ireversibile (1).

Aproximativ 80% din fierul nou-născuților se acumulează în timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină, prin urmare, sugarii născuți prematur pot avea deficit de fier. Afecțiunile materne, cum ar fi anemia, hipertensiunea arterială cu restricție de creștere intrauterină sau diabetul zaharat pot duce, de asemenea, la rezerve scăzute de fier fetal (1, 2).

Sugarii sănătoși născuți la termen au suficient fier în depozite pentru primele patru-șase luni de viață. Deoarece laptele uman conține puțin fier, sugarii care sunt alăptați exclusiv sunt expuși riscului de deficit de fier după vârsta de patru luni și necesită monitorizare atentă de către medicul pediatru pentru posibilitatea suplimentării (cu fier) (1, 4). La sugarii hrăniți cu lapte praf, necesarul de fier poate fi satisfăcut în perioada de vârstă 6-12 luni prin utilizarea formulelor care în Europa conțin 3,6-14mg/L de fier (8).

Introducerea alimentelor care conțin fier este absolut necesară începând de la vârsta de șase luni. Laptele integral de vacă nu ar trebui administrat înainte de vârsta de 12 luni ca sursă principală de lapte pentru că influențează absorbția fierului și pentru că este o sursă săracă de fier (1-4).

Oana Alecsa- nutriționist- dietetician

Necesarul zilnic de fier pentru copii:

  • 6-12 luni 7,8-11mg (4)
  • 1 – 3 ani 7 mg 5,8-9 mg (4)
  • 4-8 ani 10 mg 6,1-10mg (4)
  • 9-13 ani 8 mg 8-11mg (4)

Absorbția fierului hemic și non-hemic

Există două tipuri principale de fier în dietă, absorbit prin căi diferite în intestinul subțire. Fierul hemic derivat din hemoglobină și mioglobină se găsește în carne și pește. Aproximativ 15-35% din fierul hemic este absorbit. Relativ puțini factori dietetici influențează absorbția fierului hemic. S-a demonstrat că proteinele din soia și din carne îmbunătățesc absorbția fierului hem, în timp ce calciul o inhibă. Fierul hemic este transformat în fier nonhemic dacă preparatele din carne sunt gătite pentru o perioadă lungă de timp la o temperatură prea ridicată (5).

Majoritatea fierului alimentar este non-hemic și se găsește nu numai în carne, pește și carnea păsărilor de curte, ci și în cereale, leguminoase, nuci, semințe, ouă și unele legume. Doar 2-20% din fierul non-hemic este absorbit de organism, iar absorbția fierului non hemic este afectată de o serie de factori (5).

Vitamina C este un amplificator puternic al absorbției de fier non-hemic, la fel este și  un factor neidentificat din carne, cunoscut în mod obișnuit ca factorul carne-pește-pasăre. Alți acizi organici (de exemplu, acidul citric) și alimentele fermentate îmbunătățesc, de asemenea, absorbția fierului nonhemic. În unele studii, dar nu în toate, s-a demonstrat că vitamina A și carotenoizii îmbunătățesc absorbția fierului nonhemic.(5)

Absorbția fierului non hemic este inhibată de acidul fitic (care se găsește în pâinea cu cereale integrale, cereale integrale, leguminoase, nuci și semințe), polifenoli (găsiți în ceai, cafea, fructe, legume, unele cereale și leguminoase și vin roșu) și unele proteine (de exemplu, proteine din soia). Acestea leagă fierul non-hemic pentru a forma complexe insolubile care inhibă intrarea în celula intestinală. Calciul inhibă absorbția atât a fierului hemic cât și a fierului nonhemic.(5)

Absorbţia de fier nonhemic din laptele matern este de obicei considerată a fi crescută până la 50% și absorbția din formule pentru sugari și alimentele complementare îmbogățite cu fier se presupune a fi aproximativ 10%. Totuși, laptele matern nu conține o cantitate semnificativă de fier iar copiii alăptați ar trebui consiliați de către medicul pediatru pentru o posibilă suplimentare.(4)

Surse de fier hemic

  • Moluște comestibile, conservate, 90 g = 23.8 mg
  • Ficat de pui, fiert, 90 g = 9.9 mg
  • Stridii, conservă, 90 g = 5.7
  • Ficat de vită, fiert, 90 g = 5.6 mg
  • Creveți, gătiți, 90 g = 2.6 mg
  • Carne slabă de vacă, 90 g = 2.5 mg
  • Sardine, conservă, 90 g = 2.5 mg
  • Curcan, carne închisă la culoare, gătită, 90 g = 2 mg
  • Miel, carne gătită, 90 g = 1.7 mg
  • Pui, carne închisă la culoare, gătită, 90 g = 1.1 mg
  • Vițel, carne slabă, gătită, 90 g = 1 mg
  • Somon roz, gătit, 90 mg = 0.8 mg

Surse de fier non-hem

  • Ovăz instant fortifiat, gătit,  1 cană = 14 mg
  • Tofu, ½ cană = 5.1
  • Caise, deshidratate, negătite, ½ cană = 3.8 mg
  • Semințe de floarea soarelui, ½ cană = 3.7
  • Linte, semințe fierte, ½ cană = 3.3 mg
  • Spanac gătit, ½ cană = 3.2 mg
  • Năut fiert, ½ cană = 2.4 mg
  • Prune deshidratate, ½ cană = 2.3 mg
  • Fasole gătită, ½ cană = 2.2 mg
  • Mazăre verde, gătită, 1/ 2 cană = 1.2 mg
  • Ou fiert, 1 ou mare = 0.9 mg
  • Pâine albă, 1 felie (35 g) = 0.9 mg
  • Pâine integrală, 1 felie (35 g)

Surse de vitamina C care cresc absorbția fierului

  • Fructe: citrice (portocala, mandarine, grapefruit), ananas, căpșuni, pepene galben, kiwi, zmeură
  • Legume: ardei (verde, roșu, galben), broccoli, roșii, varză, cartofi, legume cu frunze verzi, conopidă (3, 6)

Este bine stabilit că absorbția fierului hemic din carne este de câteva ori mai mare decât fierul nonhemic din cerealele fortifiate pentru sugari, dar cerealele îmbogățite cu fier pot fi o variantă optimă în cazul copiilor alăptați până ce aceștia învață să accepte gusturile și texturile alimentelor bogate în fier: carne, ficat, pește. (2)

Deoarece aportul mare de fier poate avea efecte adverse la sugari (risc crescut de infecții, afectarea creșterii), este important să se identifice necesarul de fier la copiii mici și să se identifice grupurile de risc care ar trebui să beneficieze de un aport mai mare de fier.

Concluzii și recomandări

  • Alimentația complementară este o componentă importantă a dietei sugarilor, deoarece influențează aportul nutrienților, inclusiv a fierului
  • Academia Americană de Pediatrie (AAP), Societatea Europeană de Gastroenterologie Pediatrică, Hepatologie și Nutriție (ESPGHAN) și Organizația Mondială a Sănătății (OMS), subliniază necesitatea de a furniza surse de fier începând cu introducerea alimentației complementare.
  • Consumul de fier din alimente complementare este deosebit de important pentru sugarii alăptați exclusiv la sân, ale căror depozite de fier se epuizează în primele 4-6 luni de viață. Acest lucru rămâne valabil până la sfârșitul copilăriei, când fierul este esențial pentru dezvoltarea sănătoasă a creierului.
  • Pentru a atinge nevoile de fier ale copiilor ar trebui oferite cel puțin două porții pe zi de surse alimentare bogate în fier, cum ar fi cereale îmbogățite cu fier și carne.

Combinații Fericite:

  1. Piure din ficat de pasăre cu ardei copt – 40 g ficat fiert, 40 g ardei copt, 1-2 linguri lapte matern, 1 linguriță ulei. Se formează un piure cu ajutorul robotului, se poate servi cu conopidă fiartă la abur (stropită cu suc proaspăt stors de la o portocale/lămâie), cu paste fierte sau pâine toast
  2. Chiftele coapte din carne de curcan cu piure de mazăre și fâșii de ardei roșu
  3. Paste din linte (sau din grâu dur) cu sos  bolognese și felii de kiwi
  4. Bastonașe/chiftele din somon la cuptor cu piure din spanac și mămăligă
  5. Pate din ficat de pui făcut în casă întins pe crackers integrali fără sare sau servit cu ajutorul unei lingurițe preumplute, rondele de roșii

6. Chiftele din mazăre, cartof copt în coajă apoi feliat/pasat (în funcție de vârsta copilului), sos de roșii și ardei făcut în casă
7. Terci făcut din cereale de ovăz îmbogățite cu fier în care se adaugă căpșuni/zmeură
8. Piure din fasole albă fiartă și cartof dulce copt, fâșii de ardei verde crud, pâine toast
9. Piure din carne de vită/fâșii de carne suculentă + broccoli fiert la abur stropit cu suc de lămâie și cartof fiert în coajă, stropit cu ulei de in
10. Salată de ou cu avocado (1 ou fiert tare, ½ avocado mic,1-2 lingurițe suc de lămâie – toate ingredientele se strivesc cu furculița) , pâine toast, varză roșie ușor călită în 1 lingură ulei de măsline și apă, condimente. Se fierbe varza până se înmoaie.

11. Piure din fasole albă fiartă cu broccoli și busuioc – ½ cană fasole albă,  fiartă + ½ cană broccoli fiert la abur, câteva frunze de busuioc, 1 lingură ulei de avocado, 1-2 linguri suc de lămâie. Se pun toate ingredientele în robot și se formează o pastă. Se oferă copilului în lingurițe preumplute. Se pot oferi copilului și boabe de fasole aplatizate și inflorescențe de broccoli fierte la abur și stropite cu suc proaspăt de portocală/lămâie + paste din linte roșie  + zmeură.
12. Dovleac copt la cuptor + sardine + pilaf din quinoa + prune uscate fără zahar adaugat, rehidratate.
13. Pâine toast/ rondele crocante din cereale fără sare, hummus, copan de pui gătit la cuptor cu diverse condimente (se elimină pielea înainte de servire), varză de bruxelles gătită la tigaie (se adaugă bucățile de varză de bruxelles în tigaia preîncălzită cu 1 lingură de ulei și 1 lingură de apă; se sotează verzele câteva minute; se poate adăuga cimbru/usturoi; adaugați ½ cană supă clară de pui/vită/legume și acoperiți tigaia; se lasă varza la fiert până se înmoaie și lichidul se evaporă; la sfârșit mai puteți adăuga puțin suc de lămâie și condimentele preferate)

Referințe

1. AAP Reports on Diagnosis and Prevention of Iron Deficiency Anemia. Am Fam Physician. 2011 Mar 1;83(5):624. https://www.aafp.org/afp/2011/0301/p624.html
2. Kristen Finn et al. Importance of Dietary Sources of Iron in Infants and Toddlers: Lessons from the FITS Study. Nutrients. 2017 Jul; 9(7): 733. 10.3390/nu9070733
3. Robert D. Bake et al. Diagnosis and Prevention of Iron Deficiency and Iron-Deficiency Anemia in Infants and Young Children (0–3 Years of Age). Pediatrics (2010) 126 (5): 1040–1050.
https://publications.aap.org/pediatrics/article/126/5/1040/65343/Diagnosis-and-Prevention-of-Iron-Deficiency-and?autologincheck=redirectedNaVolu
4. ESPGHAN Committee on Nutrition; Iron Requirements of Infants and Toddlers. Journal of Pediatric Gastroenterology and Nutrition: January 2014 – Volume 58 – Issue 1 – p 119-129
5. K.L. Beck. Anemia: Prevention and Dietary Strategies. Encyclopedia of Food and Health, 2016, https://www.sciencedirect.com/topics/agricultural-and-biological-sciences/iron-absorption
6. Iron. Fact Sheet for Health Professionals, National Institute of Health, Updated: March 30, 2021
7. Kathryn G Dewey et al. Development of Food Pattern Recommendations for Infants and Toddlers 6–24 Months of Age to Support the Dietary Guidelines for Americans, 2020–2025. The Journal of Nutrition, Volume 151, Issue 10, October 2021, Pages 3113–3124, https://doi.org/10.1093/jn/nxab201
8. REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2016/127 AL COMISIEI din 25 septembrie 2015 de completare a Regulamentului (UE) nr. 609/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește cerințele specifice privind compoziția și informarea pentru formulele de început și formulele de continuare și în ceea ce privește cerințele privind informațiile privitoare la alimentația sugarilor și a copiilor de vârstă mică https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32016R0127&from=EN

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fill out this field
Fill out this field
Te rog să introduci o adresă de email validă.
You need to agree with the terms to proceed

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Meniu