Un lucru important pe care trebuie să-l avem în vedere este acela că diversificarea alimentara avansează și se schimba in funcție de abilitățile motrice și oral motorii ale copilului. Astfel că la 6 luni copilul începe să controleze poziția alimentelor în gură, face mișcări de masticație sus-jos, poziționează mâncarea între maxilare pentru a mânca iar la 1 an deja a avansat către a mesteca alimente granulate sau chiar finger-foods, ceea ce inseamnă că și abilitățile oral-motorii s-au îmbunătățit.
Georgiana Trancau
Psiholog, logoped, mama de prichindel
Perioada 6 luni-9 luni
În aceasta perioadă mâncarea a fost pasată mai întâi la blender și ulterior am avansat la a o pasa cu furculița. In paralel am continuat să-i ofer și bucăți de alimente, cu forma, dimensiuni si textura cu care sa se poată descurca.
Mesele arătau astfel: a mâncat ciorba sau felul 2 pasat la blender/ la furculiță apoi pentru a continua jocul senzorial, explorarea si familiarizarea cu gusturi și texturi noi i-am oferit si bucăți.
Pentru bebe S a fost frustrant să nu își poată satisface foamea în ritmul dorit când i se ofereau bucăți așa încât primea pasat înainte pentru a se satură și bucăți ulterior ca să se poata bucura de interactiunea cu alimentele .
Perioada 9 luni- 12 luni
Această perioadă a coincis cu concediul la mare (all-inclusive), o experiență pozitivă în care am văzut cât de importantă este expunerea constantă la o diversitate cât mai mare de alimente. In cele 10 zile de concediu bebe S a fost expus la multe fructe/ legume/ mâncăruri gătite așa încât și-a îmbunătățit abilitatea de a mesteca și a devenit mult mai bun la a gestiona bucățile. Aici a testat o multitudine de gusturi și fiind oferite in fiecare zi, a dezvoltat și câteva preferințe.
Până la 12 luni reușea să gestioneze bucăți mici de alimente însă ce a observat dr. Manda este că nu lateraliza eficient mâncarea, adica nu stia încă să poziționeze cu limba mâncarea din mijlocul gurii către gingii în lateral pentru a o putea zdrobi, marunți așa ca am început să stimulez aceste mișcări.
Curand am luat si decizia de a luca la rutina de somn, la a scoate mesele de noapte și de a-i organiza programul de alăptat pe timp de zi astfel incat mesele sa corespunda cu nevoile nutritionale ale unui copil de 1 an, cand cantitatile de lapte se reduc semnificativ. Astfel, a rămas cu 3 mese de lapte pe zi și nici una noaptea. Rezultatele nu au întârziat să apară și bebe S căruia îi era foame, a devenit motivata să gestioneze mai bine bucăți mai mari, si chiar alimente mai tari (pâine prăjită, grisine, biscuiți).
Ce am învățat și ce este bine să reținem despre aceste perioade:
Daca apar dificultăți în diversificare este bine sa le semnalați cat mai repede. Un obicei, un comportament negativ poate avea un impact foarte mare într-un timp foarte scurt.
La un mic calcul vedem că un copil are in jur de 500 de mese intre 6 luni și 12 luni ceea ce înseamnă tot atâtea experiente despre mese, mancare si interactiune la masa cu cei din jurul lui. Daca copilul manifesta dificultăți încă de la începutul diversificării vă recomand să apelați la un specialist. Gestionarea problemelor și prevenirea altora se face mult mai ușor la 6-7 luni ( când copilul are 1-2 mese pe zi si putine amintiri) decât după 12 luni când copilul are deja multe experiente si un istoric în spate de refuz si atmosfera neplacuta pentru intreaga familie la mese.
- Bebe S a avut pentru scurte perioade de timp preferințe alimentare, ele s-au manifestat mai mult după 12 luni. Expunerea la tot felul de gusturi, mirosuri și texturi a fost esențială, astfel că acum mânâncă atât fructe cât și legume (sub formă de bucăți). În prezent continui expunerea la alimente variate, din toate grupele alimentare.
- Cantitatea nu reprezintă un criteriu al succesului. Bebe S a fost de la început foarte mâncăcios însă a avut și perioade (mai lungi sau mai scurte) in care cantitatea a scăzut considerabil. Pentru un moment am intrat în panica, crezând că am făcut ceva greșit însă acum uitându-mă la acea perioadă cred că aș trata totul cu mai mult calm și răbdare 🙂
- Explorarea este importanta, o lunga perioada de timp bebe S s-a jucat cu mâncarea (încă mai face acest lucru cu alimente noi ce apar in farfurie) dar și cu ustensilele de masa. Abia după 11- 12 luni a înțeles că farfuria sta pe masă și nu zboară prin bucătărie…(încă mai zboară uneori, la finalul mesei).
- Refuzul…..aici recunosc că mi-e tare greu, nu înțelegeam de ce refuză, s-a întâmplat și încă se mai întâmplă uneori. Am renunțat să mai caut un motiv, pur și simplu sunt prea multe motive pentru care un copil refuză mâncarea. Am procedat în felul următor, (până la 12 luni) daca refuza să mănânce la o masa pur și simplu încheiam activitatea și primea mâncare cu următoarea ocazie.
- Organizarea meselor, aici din nou am întâmpinat dificultăți pentru că bebe S este un pofticios și cerea foarte des mâncare, ajungând să aibă mai degrabă multe gustări decât mese principale. După 12 luni i-am organizat programul, astăzi la 14 luni are 3 mese principale, 2 gustări. Continua sa ceara sa fie alăptat doar o data pe zi, seara după masă.
- Abilitățile de masticație și lateralizare s-au îmbunătățit considerabil mai ales după ce am eliminat din mesele de lapte (noaptea și ziua). Intervenția mea in aceasta zona a fost mai degrabă să evit hranirea cu lapte pentru confort, conectare, adormire si sa il fac conștient de senzația de foame. Astfel bebe S a fost motivat sa mănânce și să mestece alimentele mult mai bine.
- Relația mamă-copil, familie-copil este extrem de importanta in procesul de hranire.Am realizat ca trebuie sa analizez nevoile și așteptările fiecăruia pentru că sunt implicate multe emoții, frici, așteptări, provocari de ambele parti. Ca în orice relație, sunt multe aspecte psihologice ce se resimt în timpul unei activități pe care o credem simpla, rutiniera.